|
Asociaţia Română de Mediu a organizat in data de 18 martie 2010, Conferinţa ştiinţifică "Schimbări climatice-iniţiative locale. Soluţii concrete pentru România", în cadrul celei mai mari expoziţii internaţionale din România dedicată protecţiei mediului, tehnologiilor "verzi" şi managementului surselor alternative de energie – ROMENVIROTEC. La conferinţă au participat reprezentanţi ai tuturor structurilor implicate în realizarea de proiecte cu impact asupra mediului, în special cele care combat efectele schimbărilor climatice. In deschiderea conferintei, domnul Ioan Gherhes, presedintele executiv al Asociatiei Romane de Mediu a mentionat ca “este nevoie de profesionalizarea sectorului de mediu, iar acest lucru nu se poate realiza daca specialistii nu colaboreaza cu legislativul si executivul, Scopul conferintei de astazi,ca de altfel a tuturor actiunilor pe care ARM le deruleaza, este acela de a aduna la aceeasi masa pe toti cei implicati in sectorul de protectia a mediului in Romania si de a gasi solutii concrete pentru imbunatatirea acestuia.”
"Acţiunea efectivă pentru realizarea proiectelor cu relevanţă în protecţia mediului trebuie să revină autorităţilor locale", a declarat Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie, Amenajarea Teritoriului, Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor. Oficialul a atras atenţia că "importanţa autorităţilor locale va creşte prin finalizarea procesului de descentralizare, dar şi prin reorganizarea administrativă şi teritorială ce se preconizează. Nu înseamnă o reîmpărţire teritorială, ci promovarea uneia compatibilă cu exigenţele europene. Din 2013, fondurile comunitare vor fi acordate cu prioritate regiunilor şi mai puţin judeţelor. În aceste condiţii, şi problemele de mediu vor putea fi rezolvate mult mai repede", a adăugat Sulfina Barbu. "Ca autoritate centrală de mediu, trebuie să fim pragmatici - ce gândim la nivel naţional să se aplice la nivel local", a declarat Mircea - Ioan Cotoşman, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor. În promovarea proiectelor de mediu, demnitarul a atras atenţia că trebuie să se ţină seama de amprenta de carbon pentru fiecare localitate în parte, dar şi de posibilităţile de finanţare. "În calitate de autoritate centrală în domeniul protecţiei mediului, Ministerul Mediului şi Pădurilor sprijină realizarea unor astfel de oportunităţi de investiţii pentru retehnologizare, având ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Consider că este necesară promovarea eco-eficienţei fără a sacrifica regulile de competitivitate economică, obiectiv ce poate fi atins prin eco – inovare", a precizat Mircea - Ioan Cotoşman. Oficialul a precizat că România a transmis, în martie, ultimul inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, care indică un nivel al emisiilor cu circa 38% mai scăzut decât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto pentru prima perioadă de angajament 2008-2012. Scăderea a fost determinată, în principal, de reducerea producţiei industriale şi restructurarea economică", a precizat secretarul de stat. Prezent la manifestare, Excelenţa Sa Robin Anthony Barnett, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a declarat că peste 100 de state şi-au asumat deja ţinte de reducere a emsiilor de gaze cu efect de seră, dar "rămâne un subiect disputat, inclusiv în cadrul UE. Presiunea politică va fi foarte mare", a spus Excelenţa Sa. Ambasadorul Marii Britanii a precizat că pentru a avea rezultate în aplicarea măsurilor "verzi", Guvernele trebuie să pună bazele unor cooperări cu mediul privat. Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a susţinut necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea efectelor încălzirii globale. Ultimul raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) recomandă reducerea emisiile de gaze cu efect de seră cu valori cuprinse între 50% şi 85%, până în 2050, pentru a evita consecinţe necontrolabile ale încălzirii globale, şi recomandă limitarea creşterii temperaturii globale la maximum 2 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial (sec. XIX). "O creştere a temperaturii medii cu 0,7 grade în ultima sută de ani a dus la ceea ce se întâmplă acum. La peste 5 grade creştere, nu mai există viaţă de Pământ; la o creştere mai mare de 2 grade Celsius, schimbările sunt ireversibile", a concluzionat Ion Sandu.
 |