|
 "În sfârşit, avem şi noi ceva concret cu care să ne mândrim de 15 Martie!", se felicitau între ei, la finalul reuniunii, liderii Consiliului Naţional Secuiesc şi ai Partidului Civic Maghiar, organizatorii celei de-a doua "Adunări Generale a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc", desfăşurată vineri după-amiază la Sfântu Gheorghe.
Data reuniunii a fost stabilită încă din septembrie 2009, imediat după "ediţia inaugurală" - organizată "bicefal", la Miercurea Ciuc de UDMR şi la Cristuru Secuiesc de CNS şi PCM. Totuşi, la şedinţă s-au strâns doar vreo 250 din cei 415 primari şi consilieri locali pe care PCM îi are în Covasna, Hargita şi Mureş. Aleşii locali ai UDMR-ului, peste 1.700 la număr, au boicotat-o in corpore, la ordinul conducerii Uniunii.
Mobilizaţi de spusele preşedintelui CNS, Izsak Balasz - "Cât timp limba maghiară nu va fi şi ea limbă oficială în Secuime, nu putem vorbi de egalitate de drepturi ale maghiarilor de aici cu populaţia majoritară din România, trebuie să nimicim orice contraargument în această problemă!" - participanţii au votat în unanimitate prima "hotărâre de maximă importanţă pentru cauza sfântă a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc: proclamarea limbii maghiare ca limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, cu acelaşi statut ca şi limba română!" Au urmat alte trei hotărâri "în completare", votate şi ele cu aceeaşi unanimitate: proclamarea zilei de 15 Martie - Ziua Naţională a Maghiarilor de Pretutindeni şi una din cele trei zile naţionale ale Ungariei - ca "sărbătoare oficială a Ţinutului Secuiesc"; reluarea "urgentă" de către administraţiile locale din cele 8 "scaune secuieşti" a referendumurilor pentru autonomia teritorială, plus o campanie de "învăţare temeinică a statutului CNS de către toţi locuitorii din Ţinutul Secuiesc, începând cu aleşii locali şi cu funcţionarii din administraţie şi din instituţiile publice" şi somarea Parlamentului României "să legifereze în cel mai scurt timp statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc". "De fapt, cu această proclamare a limbii maghiare ca limbă oficială n-am făcut decât să formalizăm, să oficializăm o situaţie de fapt, care există de ani de zile aici, în Ţinutul Secuiesc, în ce priveşte folosirea limbii maghiare", a explicat ulterior Szasz Jeno, preşedintele PCM. Pentru a avea "deplină acoperire legală", zisa formalizare va fi dublată de "adoptarea până în vară, de către fiecare consiliu local din Ţinutul Secuiesc, a unei hotărâri de proclamare a limbii maghiare ca limbă oficială, alături de română, pe teritoriul respectivei localităţi", a precizat, la rândul său, vicele CNS Ferencz Csaba. Potrivit unei ultime decizii a participanţilor la adunarea de la Sf. Gheorghe, toate cele de mai sus urmează a fi "monitorizate" de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, căreia i s-a cerut "desemnarea unui raportor special pentru Ţinutul Secuiesc, care să cerceteze în amănunţime situaţia de aici şi să întocmească un raport care să devină apoi directivă a Consiliului Europei". sursa : Gandul
 |
Aboneaza-te la fluxul de comentarii
Ziua = 27grade
mai bine ne apucam sa jucam jocuri fotbal 
